Tradiții uitate în Balcani

Volum coordonat de Antoaneta Olteanu.

– cuprinde studii și comunicări susținute la conferințele omonime din anii 2022 și 2023 –

Prin prisma mitologiei, prof.dr.habil. Antoaneta Olteanu dorește să ofere o prezență de adâncime a unității balcanice pe care o regăsim adesea în sistemul de gândire, de viziune asupra lumii, dar și în cel al tradițiilor și obiceiurilor vechilor comunități din Balcani, elemente care vor fi reluate și în cadrul unor studii comparatiste introduse în acest volum. Așa cum spune autoarea, „Mitologia constituie unul dintre cele mai vechi straturi culturale, care cuprinde atât elemente de credință, cât și ritualuri, practici cotidiene indispensabile activităților cotidiene. Spre deosebire de alte culturi, mitologia ca atare nu s-a păstrat în întregime, fiind marcată de oralitate ca element dominant de transmitere a ei, dar multe elemente au supraviețuit chiar și în eposul eroic, în balade, legende, descântece, farmece și practici divinatorii”. Măcar din comparațiile cu mitologiile vecinilor – slavă, germanică, romanică, se vede destul de bine că pentru o mare parte din această zonă fondul mitologic nu este de sorginte indo-europeană, ci chiar mai vechi, prin prezența masivă a personajelor mitologice femei, mature și chiar în vârstă. Nu moșii, ci babele constituie depozitarele sistemelor de credință, sunt păzitoarele oamenilor și ale întregului univers și sunt prezente tot timpul în viața lor, într-o formă sau alta. Studiul respectiv vorbește despre personificări-patroni ai elementelor, duhuri protectoare ale bolilor și nu în ultimul rând babele descântătoare, moașe etc. O altă particularitate desprinsă este cea constatată în legătură cu duhul casei în acest spațiu, reprezentat mai ales sub formă de șarpe, și nu cu o înfățișare antropomorfă. Spațiul balcanic cunoaște, de asemenea, în mitologia sa, un set de personaje colective demonice, mai degrabă păzitoare ale normelor de comportament, decât marcate de un demonism animalic, oameni-centauri care își fac apariția în perioade-cheie pentru exercitarea acestui control. La greci și bulgari, macedoneni, sârbi avem Kallikantzaroi și Karakongiolî, iar la români – pe Sântoaderi. În afară de fondul vechi, influențe importante vin și din stratul turcesc.

*

Volumul de față este rezultatul unui efort colectiv pe care l-am coagulat în cadrul unui vast proiect de cercetare asupra Balcanilor, demarat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (IASCCL). M-am oprit asupra istoriei culturale a Balcanilor și, din aceasta, am încercat să pun accent pe aspectele etnologice și antropologice pe care le revelă cercetările din spațiul balcanic, în acord și cu preocupările mele principale. Am declanșat astfel, în anul 2022, o serie de prelegeri pe teme balcanice, susținute de specialiști în domeniu. De asemenea, am organizat, tot sub egida ISACCL, două sesiuni de comunicări consacrate acestei pro­blematici, sub numele Tradiții uitate în Balcani. Subiectul general a stârnit un mare interes, și nu numai pentru etnologii și antropologii pe care contam, ci și pentru cei preocupați de domeniul imagologiei, studiului mentalităților, istoriei și chiar politologiei. Astfel a apărut acest volum compozit. Într-un fel, era și normal, realitățile balcanice prezintă în continuare interes pentru mulți cercetători și temele de dezbatere merg la pachet – de la tradiții vechi, extrem de bine conservate, la relații sociale și comportamente naționale pătimașe ce fac să vorbim mai mereu de scântei ce continuă să iasă din butoiul cu pulbere niciodată stins.

*

Oricât de ciudat ar părea la prima vedere, toate studiile sunt legate între ele, toate reflectă spiritul balcanic în complexitatea lui. Am putea constata, de asemenea, la o privire superficială, că sunt multe teme deja bătute, care nu mai merită să fie abordate. Revizitările sunt necesare, am văzut și vom mai vedea. Comparații nu sunt făcute așa cum ar trebui – sunt bune și cele între două culturi, dar, pentru spațiul balcanic, ar fi nevoie de jonglarea cu mai multe, pentru a surprinde și mai bine trăsăturile zonale. Oricum, nu există studii superflue, toate sunt niște piese de mici dimensiuni într-un puzzle uriaș care încă își mai așteaptă închegarea.

Antoaneta Olteanu

Cuprins

Antoaneta Olteanu, Balcanii mereu surprinzători 7

Antoaneta Olteanu, Pentru o mitologie balcanică. 17

Tradiții și obiceiuri din Balcani

Narcisa Știucă, Exersarea multiculturalității: câteva repere teoretice. 41

Antoaneta Olteanu, Călușarii/rusalți în obiceiurile bulgărești 49

Alexandru Chiselev, „Küreș” la tătarii dobrogeni. Metamorfozele unei tradiții emblematice și mecanismele instituționalizării 60

Ana-Maria Cuciureanu, Tradiții vechi reinterpretate în diaspora românească. Studiu de caz comunitatea din Grecia 72

Otilia Hedeșan, Diana Mihuț, Revizitând un teren interbelic:
Ždrelo / Jdrela, pe Valea Mlavei 85

Menuț Maximinian, Aculturație și interculturalitate între sași și români în zona Bistriței 99

Ileana Mihăilă, Cetatea pierdută a Dăișorii: povești cu uriași și haiduci și zâne din Țara Oltului 117

Ioana Dorobanțu-Gordon, Filmul documentar etnografic versus filmul documentar creativ: o scurtă introducere 134

Alexandru Chiselev, Din alimentația rituală a turcilor și tătarilor
din Dobrogea. Ciorba de Așure. 155

Antoaneta Olteanu, Ofrande și mese sacrificiale la bulgari 166

Alexandru Chiselev, Aspecte privind fierturile rituale îndulcite, din cereale,
la populațiile din Dobrogea: „kukia”, „kutia”, coliva. 187

Mentalități

Nicu Diaconu, Elemente de cultură spirituală și materială în Balcani
în relatările de călătorie ale lui Stanislas Bellanger 205

Sabina Madgearu, A Mimetic Historiography of Re-visitation: The Balkans in the Late Medieval Western „Memoria” 219

Constantin Geambașu, Între „Bai Ganiu” și „Alexis Zorba”.
Ipostaze ale mentalității balcanice 233

Bertina Salliu, Alexander Thomson’s missionary travels in the Balkans: focus on Albanians 244

Gabriela Boangiu, Occidentalizarea Balcanilor sau
Mais où sont les Balkans d’antan? 261

Armand Guță, From Belgrade to Constantinople. Notes from a Serbian Travel Diary 270

Florin F. Nacu, In memoriam acad. Răzvan Theodorescu (1939-2023) – un exeget al influenței civilizației balcanice asupra civilizației românești 310

Ștefan Lucian Mureșanu, Sens retoric și stil argumentativ în metodica predării unei limbi străine, fără a afecta caracterul național
al limbii materne. 316

Politologie

Cristian Chirca, Rusia și reciprocitatea slavă în Balcani, de la redeschiderea Crizei Orientale (1875) la izbucnirea Războiului Ruso-Turc (1877) 329

Alexandra Nacu, România, Serbia și Bulgaria pe drumul dobândirii independenței naționale (1875-1908) 345

Florian Olteanu, Inter-war political projects concerning the settlement of Aromanians from Balkans in Romania 351

Alexandra Nacu, Comuniștii din Balcani în România (1921-1944).
Influență, contacte și evoluție politică. 357

Florian Olteanu, Yugoslavia in 1941 versus Iugoslavia in 1991. A historical diagnosis proposal 361

Florin F. Nacu, Drumul spre un bloc comunist în Balcani (1944-1964)?. 371