Pe 31 august am organizat primul eveniment la sediul social al Galeriei Kiliman, unde se află și casa bătrânească unde am crescut și acum locuiesc părinții mei, Marin și Marilena.
Noaptea Muzeelor la sate 2024, ediția à doua la nivel național și prima ediție în Plosca, jud. Teleorman
Vernisajul expoziției de artă țărănească à Galeriei Kiliman și à comunității ploscene, sâmbătă, 31 august 2024.
Expoziția aceasta à fost organizată special pentru evenimentul Noaptea Muzeelor la sate 2024, o inițiativă à Rețelei Naționale à Muzeelor din România. Noaptea Muzeelor la sate este un eveniment unic la nivel european, destinat exclusiv instituțiilor muzeale și colecțiilor publice sau private aflate în spațiul rural. Gazdele au fost Sârbu Marin și Marilena (n. Stanciu), iar inițiator și curator, subsemnatul, Iulian Sîrbu.
Majoritatea obiectelor expuse aparțin zestrei familiei Sârbu din Plosca, jud. Teleorman și familiei Stanciu din Gârbovi, jud. Ialomița, fiind moștenite de la părinți. Chilimurile oltenești, muntenești și anatoliene, carpetele oltenești, lada de zestre de Vâlcea, ceramica de Șișești, Mehedinți, icoanele pictate pe doage de stejar, cărțile sunt din patrimoniul societății Galeria Kiliman.
Celelalte obiecte prezentate aparțin următoarelor persoane, după cum urmează:
Elena Nazat
Foto: Trei fotografii alb-negru cu bunica, Dumitru Maria (1913 – 1938) și părinții: Dumitru Ilie, n. 24.12.1931 și Dumitru Oprița, n. 29.01.1931, ambii născuți în Uda-Clocociov.
Fotografie color cu grupa de copii de la Grădinița Plosca, 2017, la o activitate didactică despre păstrarea tradițiilor.
Instrumente pt prelucrarea lânii: ciacâr (regionalism pt. cicârâc sau cicîrîg), vârtelniță cu un scul de lână, fuse de tors lâna.
Textile: ștergar, cămașă bărbătească, ițari, ie cu poale (separate) care au aparținut părinților ei, Dumitru Ilie și Oprița.
Adriana Mitran: Obiecte de lemn: două scăunele cu trei picioare, vopsite. Copaie de frământat, folosită de soacra ei, Maria Mitran. Datare: anii ‘70.
Alexandrina Ciucă, n. 23.06.1941 – masă rotundă cu trei picioare, din lemn de brad
Rodica Călin: Textile (ie, zăvelcă)
Niculina Ristea Sandu (Nina) – marame de borangic, prosoape, cuier de lemn, lână netoarsă.
Niculae Rizea – părți componente ale războiului de țesut care à aparținut părinților săi: un sul și două vătale. Dumitru (Mitică) și Ecaterina Rizea. Sulul à fost făcut de Mitică Rizea în anii ‘80. Aceste obiecte au fost folosite ca suport pentru prezentarea anumitor textile.
Mariana Nicolau
Ladă de zestre din anii ‘40, cu capac ușor boltit, din lemn de brad, vopsită maro. À aparținut părinților d-sale.
Ploscă de lemn. Plosca prezintă pe una din fețe un cioban care cântă la fluier, iar pe avers o fântână cu cumpănă. Datare: perioada interbelică.
Foto 1: Pr. Ilie Nicolau cu învățătoarea Maria Nicolau (n. Pandea) și cu nașii în ziua cununiei. Inscripție: Cu mult drag iubiților noștri părinți – Mărioara și Iliuță. Plosca 4 mai 1941.
Foto 2: Maria Nicolau purtând un costum popular de sărbătoare, din Muscel, fotografiată în pragul casei din Plosca. Inscripție: În frumosul nostru port să mă vezi mereu Mămico dragă. Mărioara, 10 iulie 1941.
Foto 3: Maria Nicolau, portret, nedatată. Rame și passpartout originale.
Obiecte de ceramică: strachină mare, tip bol, smălțuită pe interior și o oală cu două toarte, smălțuită. Datare: perioada interbelică.
Gheorghiță Rizea
-
- o butie de lemn, folosită pentru transportul și stocarea apei potabile la câmp. Datare: probabil ¼ sec. XX.
-
- două oale de pământ cu câte două toarte, folosite de bunicii lui pentru păstrarea cărnii de porc și à unturii peste iarnă. Au aparținut lui Maria Ghiță, care le-à moștenit de la tatăl lui. Datare ¼ sec. XX
-
- scaun cu trei picioare, achiziționat recent de la bâlci
-
- Ceas Benzing pt concursurile de porumbei voiajori. Datare ¾ sec. XX
-
- caier de lemn. À aparținut lui Bogdan Anghel
-
- calapod pentru căciuli. À aparținut lui Maria Grigore (1911 – 1973), meșter cojocar, meșter zidar, tâmplar
-
- ulcior mic, smălțuit, cu două guri
-
- putinei pentru unt (fără bătător)
-
- fier de călcat din fontă, cu închizătoare tip cocoș
-
- foarfecă de tuns lâna (à aparținut lui Rizea Ionel)
-
- Foarfecă de fier, inscripționată Brașov 1932
-
- lopățică de infanterie, datată 1915 și inscripționată cu caractere chirilice, indescifrabil
-
- 4 ștergare roșii, țesute în tehnica ales peste fire
-
- o lampă mică pe gaz, probabil folosită pe post de lanternă
-
- două cosoare, din fier forjat decorat cu motive folosite pe post de seceri pentru grâu sau pentru papură. Una din ele de la Rizea Paulică, cealaltă achiziționată.
-
- fus de lemn pentru tors lâna
Ion Anica – à donat două copii ale unor hărți vechi:
-
- Harta Regatului Ungariei și à țărilor dependente de C. Mortimer, tipărită la 1596
- Harta Țării Românești (un fragment), publicată de Spătarul Constantin Cantacuzino la Padova în 1700. Originalul se află la British Museum, Londra. Copia noastră este realizată de pe exemplarul aflat la Academia Română. Fragmentul nostru are partea de vest à Olteniei. Vom face demersuri pentru à obține harta în întregime.
Paula Belu – fotografii recente (de Ruxandra Maria Belu) cu un pieptar din blană de miel, brodat cu lână și lâniță, cu motive vegetale, tipărite color, lipite pe un suport de lemn. Pipetarul a fost făcut de meșterul cojocar Gheorghe Sîrbu, zis și nea Gogu (1930 – 2016). În literatura de specialitate*, pieptarul acesta este cunoscut ca pieptar de Plosca. Datare: anii ‘70 – 80.
*vezi albumul Muzeul Județean Teleorman: catalogul selectiv al colecției de etnografie, autori: Alexandra Negrilă, Camelia Luminița Gheorghe, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020.
Mariana Petreacă – iie și cămașă bărbătească
Mariana Piriș: fus de tors lâna.
Victorina Popescu: cămașă bărbătească de mire, à lui Adinel Popescu (1950 – 2019). Cusută de Victorina Popescu, croită de Ganea Constanța (1930 – 2022). Datare: 1977.
Dinu Georgica, n. 17.08.1932 – zăvelcă (sau boscea) țesută de ea în 1947. Ciacâr făcut de tatăl ei, Dumitru Calotă (n. 1898) pentru mama ei, Păuna Calotă (1898 – 1933).
Elena Iatan: fier de călcat din fontă, căldărușă
Donatoare anonimă: trei chilimuri: unul oltenesc și două anatoliene.
Expoziția à cuprins și o secțiune cu cărți ale autorilor teleormăneni, dintre care amintim: Marin Preda, Zaharia Stancu, Gala Galaction, Geanina Rizea, Alexandra Negrilă, Camelia Luminița Gheorghe, Niculae Mavru. Geanina Rizea, autoarea cărților Punte între generații – Comuna Plosca și Așteptând raze de soare, à fost prezentă pentru o sesiune de autografe.
Recitalul la fluier a fost susținut de Radu Mieilă (nea Rache), cântăreț apreciat al comunei, care à cântat cu Gogu Ivașcu în tinerețe și cu ai lu’ Mineală. Gogu Ivașcu, considerat ultimul haiduc al Teleormanului, à fost mentorul lui Liviu Vasilică. Puteți urmări o parte din recital pe canalul nostru pe YouTube.
Am avut și un recital (neplanificat) de poezie, Ruxandra Oancea à citit câteva poezii din cartea lui Niculae Mavru, De la Plosca la Lixăndrie.
Evenimentul nu ar fi arătat astfel fără ajutorul comunității, îi menționez aici pe Pr. Paul Soare, Niculina Ristea Sandu, Ioana Iacob, Adriana Mitran, Valentina Moraru, Geanina Roxana Rizea, Lucian Rizea, Aurica Stanciu, Paul Sîrbu.
Bineînțeles, le mulțumesc mult celor care au venit să viziteze această expoziție, au fost în jur de 50 de persoane, majoritatea din Plosca, dar și din București. Dacă ați participat la eveniment și aveți fotografii pe care doriți să le faceți publice, le puteți încărca pe Google Maps. Fotografiile realizate la eveniment pot fi văzute pe pagina noastră de facebook și pe pagina Amintiri din Plosca.
Cei care nu au reușit să ajungă la eveniment sau care doresc să revadă expoziția pot veni până pe 8 septembrie inclusiv, în intervalul 9 – 13 și 17 – 20. Vă rugăm să sunați înainte la 0720 834 782 pt a vă anunța vizita.
Lucrăm deja la alte evenimente și acțiuni culturale pentru comunitatea din Plosca și pentru cei care vor să descopere această frumoasă comună din Teleorman.
La bună (re)vedere!
