Costumul tradițional în România

Titlu complet: Costumul tradițional în România. Thee traditional costume in Romania Ediție blingvă, română – engleză / Bilingual, Romanian and English edition
Autori: Georgeta Roșu, Maria Magiru (Aromânii și colaborare la capitolele Tătarii, Turcii), Mihai Dăncuș (colaborare la capitolul Evreii)
Editura Alcor, București, 2011
Copertă cartonată
Pagini 168

Lucrarea Costumul tradițional în România. The traditional costume in Romania, editată ca album de arta, expune în imagini color costume populare ale celor douazeci si trei de etnii care convietuiesc de veacuri pe teritoriul României. Aceste costume sunt, în cea mai pare parte, obiecte din patrimoniul unor mari muzee din tara, precum Muzeul National al Taranului Român, Muzeele de Arta Populara Constanta si Braila, Muzeul de Etnografie Brasov, Muzeul Tarii Crisurilor Oradea, Muzeul Nationalal al Satului “Dimitrie Gusti”.

Interesul pentru costumul popular, al reginei Elisabeta (Carmen Sylva), ca și al principesei Maria, dar și al unor intelectuali sași și maghiari, a condus la recuperarea portului tradițional concomitent cu sporirea atenției față de creatorii și purtătorii săi, îndeobște țăranii.

Elita feminină a dat așadar un semnal cultural, doamnele purtând costumul țărănesc și ca un semn al „românizării”. În Transilvania și Banat, identitatea etnică a fost marcată astfel și de sași, secui, unguri și șvabi, fapt ce a arătat prețuirea ți preocuparea mediilor artistice și literare pentru viața satului și a locuitorilor săi.

The interest taken in the folk costume by Queen Elizabeth (Carmen Sylva), and by princess Marie as well by some Saxon and Hungarian intellectuals brought back to the fore the traditional wear while increasing attention started to be paid to its creators and wearers, particularly the peasants.

The female elite thus gave a cultural signal, ladies putting on and wearing the peasant costume also as a sign of „Romanian identity”. In Transylvania and Banat, the ethnic ideentity was marked in this way also by Saxons, Szecklers, Hungarians ans Swabians, which showed the appreciation for and the preoccupation of the artistic and literary milieux with their life of the village and its residents. Foreword, p. 8