Bună, eu sunt Copilăria! Ce bucurie să te reîntâlnesc! Ce-ai mai crescut! Însă privirea ţi-a rămas la fel. Încă mai licărește în ea amintirea mea, acolo, undeva, adânc ascunsă… Să ne prezentăm. Deşi ne cunoaştem de mult, probabil m-ai uitat. Eu sunt Copilăria, sunt Bucuria, sunt Veselia şi Mirarea, sunt Jocul şi Prietenia. Sunt toate acestea la un loc şi fac parte din amintirile tale. Din dorurile tale. Iar tu eşti… Cutare, om mare. Încântată!