Edi\u021bie cartonat\u0103 (hardcover, leg\u0103torie clasic\u0103, supracopert\u0103), color
\nFormat: 20×26 cm<\/p>\n
Prefa\u021b\u0103 de Ioana Popescu
\n„\u021aes\u00e2nd pove\u0219ti. Istorii de via\u021b\u0103 \u00een camera bun\u0103 maramure\u0219ean\u0103” este rezultatul unei cercet\u0103ri etnologice privind spa\u021biul festiv \u021b\u0103r\u0103nesc (\u201ecamera bun\u0103\u201d, \u201ecasa de parade\u201d etc.), cea mai frumoas\u0103 \u00eenc\u0103pere din \u00eentreaga gospod\u0103rie, bogat decorat\u0103 cu \u021bes\u0103turi. Aici este expus\u0103 zestrea femeilor, astfel c\u0103 aceste \u00eenc\u0103peri sunt emblematice pentru \u00eentreaga familie. Dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een jurul obiectelor ad\u0103postite aici se spun pove\u0219ti de via\u021b\u0103, c\u0103ci ele vorbesc despre creatoarele lor \u0219i evoc\u0103 amintiri dragi: sunt \u201eobiecte biografice\u201d (v. V. Morin 1969; J. Hoskins 1998; A.Iuga 2015).
\nVolumul de fa\u021b\u0103 se concentreaz\u0103 pe prezentarea acestor pove\u0219ti pe care le expun \u021bes\u0103turile, oferind citate substan\u021biale din interviurile pe care le-am f\u0103cut \u00een timpul cercet\u0103rii cu femeile din patru comunit\u0103\u021bi din Maramure\u0219 (Botiza, Dragomire\u0219ti, Ieud \u0219i S\u0103li\u0219tea de Sus), fiind bogat ilustrat\u0103 cu fotografii inedite. Totodat\u0103, pentru c\u0103 \u00een ultimii ani spa\u021biul festiv este denumit de c\u0103tre localnici cu sintagma \u201ecamera \u00eembr\u0103cat\u0103 \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te\u201d, \u00eenregistr\u00e2ndu-se o schimbare de paradigm\u0103 ce pune accent pe ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de tradi\u021biile locale, analizez \u00eenc\u0103perea \u0219i din perspectiva procesului contemporan de patrimonializare.<\/p>\n
Primul capitol este intitulat \u201eCamera bun\u0103. O istorie personal\u0103\u201d \u0219i prezint\u0103 etapele cercet\u0103rii privind \u00eenc\u0103perea festiv\u0103, dar cuprinde \u0219i suportul teoretic pentru modul \u00een care percep obiectele prezente \u00een \u00eenc\u0103pere ca fiind obiecte \u201ebiografice\u201d, urm\u00e2nd \u0219i dezvolt\u00e2nd teoria dezvoltat\u0103 de Violette Morin (1969) \u0219i Janet Hoskins (1998).
\nAl doilea capitol, intitulat \u201e\u00cen camera de parade\u201d, se opre\u0219te asupra rolul \u00eenc\u0103perii \u00een sine, ce tip de obiecte o decoreaz\u0103, ce evenimente au loc \u00een acest spa\u021biu.
\nAl treilea capitol, intitulat \u201eRuda\u201d, prezint\u0103 obiectele ce sunt expuse pe \u201erud\u0103\u201d (denumirea local\u0103 pentru ansamblul decorativ din casele \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti ce poart\u0103 denumirea general\u0103 de \u201eculme\u201d).
\nAl patrulea capitol, intitulat \u201eRuda c\u0103l\u0103toare\u201d, prezint\u0103 exemplul femeilor c\u0103s\u0103torite \u00een alt sat, dar care au aranjat ruda (\u0219i camera \u00eembr\u0103cat\u0103 \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te) dup\u0103 regulile de aranjare ce se reg\u0103sesc \u00een satul natal, accentu\u00e2ndu-se func\u021bia comunional\u0103 a obiectelor.
\nAl cincilea capitol, intitulat \u201eBotiza\u201d, prezint\u0103 exemplele de camere bune din satul Botiza: cele pe care le-am \u00eent\u00e2lnit \u00een locuin\u021bele obi\u0219nuite, dar \u0219i cele din mici expozi\u021bii locale, ori muzee locale, dovedind interesul comunit\u0103\u021bii pentru patrimonializarea spa\u021biului festiv, a\u0219a cum este exemplul familiei Berbecaru.
\nAl \u0219aselea capitol, intitulat \u201eDragomire\u0219ti\u201d, prezint\u0103, asemeni capitolului anterior, exemple de camere bune din Dragomire\u0219ti (din locuin\u021bele obi\u0219nuite, dar \u0219i din Muzeul \u021a\u0103r\u0103ncii Maramure\u0219ene).
\nAl \u0219aptelea capitol, intitulat \u201eIeud\u201d, prezint\u0103 exemple de camere \u00eembr\u0103cate \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te din sat (din locuin\u021bele obi\u0219nuite, dar \u0219i din Muzeul familiei Ple\u0219 \u0219i din interiorul pensiunilor locale).
\nCel de-al optulea capitol, intitulat \u201eS\u0103li\u0219tea de Sus\u201d, prezint\u0103 exemple de \u021bes\u0103turi din camerele \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din sat.
\nCel de-al nou\u0103lea capitol, intitulat \u201eBiblioteca de covoare\u201d prezint\u0103 locurile \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc cele mai vechi covoare din fiecare din cele patru comunit\u0103\u021bi, \u00een general la vechile biserici din lemn din sat. Covoarele g\u0103zduite aici sunt o bun\u0103 surs\u0103 de informa\u021bii pentru localnicii care doresc s\u0103 vad\u0103 dinamica \u021bes\u0103turilor locale.
\nCartea se \u00eencheie cu sec\u021biunea \u201e\u00cen loc de concluzii\u201d, \u00een care se sistematizeaz\u0103 ideile teoretice propuse \u00een volum.
\nVolumul cuprinde \u0219i un Glosar cu termeni locali, precum \u0219i lista bibliografiei folosite \u00een cuprinsul s\u0103u.<\/p>\n
\u00abCovoarele \u0219i \u021bes\u0103turile din camera \u00eembr\u0103cat\u0103 \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te repre\u00aczint\u0103, pentru mine, \u201efaptul social total\u201d prin care am deslu\u0219it mai bine valorile locale \u0219i via\u021ba social\u0103 a comunit\u0103\u021bilor maramure\u0219ene. De altfel, camerele \u00eembr\u0103cate \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te, cele mai bogate \u0219i mai frumoase \u00eenc\u0103peri din \u00eentreaga gospod\u0103rie, sunt emblematice pentru \u00eentreaga familie; sunt o carte de vizit\u0103 pe care gazdele o prezint\u0103 tuturor celor care le calc\u0103 pragul, iar din acest motiv, \u00eenc\u0103perile acestea devin spa\u021bii publice. \u00cen consecin\u021b\u0103, obiectele expuse aici \u2013 covoare, cergi, \u0219tergare, fe\u021be de mas\u0103 etc. \u2013 \u00eencorporeaz\u0103, printre firele \u021besute, valori imateriale: sunt dovezi palpabile ale h\u0103rniciei femeilor, ale statutului economic al familiei \u0219i ale pozi\u021biei sociale pe care aceasta o ocup\u0103 \u00eentr o comunitate. Moro\u0219encele \u021bes covoare \u0219i \u0219tergare, cos fe\u021be de mas\u0103 ori fe\u021be de pern\u0103, f\u0103c\u00e2nd apel la cuno\u0219tin\u021bele \u0219i tradi\u021biile locale: se folosesc de un reper\u00actoriu preexistent de ornamente \u0219i o cromatic\u0103 ce e \u00een concor-dan\u021b\u0103 cu cerin\u021bele epocii, dar pe care le adapteaz\u0103 dup\u0103 propriile lor gusturi, sau le inoveaz\u0103. \u00cen \u021bes\u0103turile pe care le preg\u0103tesc \u00een primul r\u00e2nd ca zestre \u2013 deci av\u00e2nd o \u0219i mai puternic\u0103 func\u021bie simbolic\u0103 de reprezentare \u2013 pun speran\u021be, g\u00e2nduri, n\u0103zuin\u021be. Acestea r\u0103m\u00e2n \u00eentre\u021besute \u00eentre firele multicolore \u0219i sunt transmise mai departe, de \u00eendat\u0103 ce obiectele sunt mo\u0219tenite de a lungul genera\u021biilor. \u00cen jurul acestor \u021bes\u0103turi fream\u0103t\u0103, a\u0219adar, pove\u0219ti de via\u021b\u0103, una mai special\u0103 ca alta: sunt obiecte biografice care vorbesc despre creatorii (creatoarele) lor \u0219i evoc\u0103 amintiri.\u00bb (Anamaria Iuga)<\/p>\n
\u00ab\u00cen lectura autoarei pove\u0219tile de via\u021b\u0103 se constituie ca o dimensiune a obiectului \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care obiectul \u00eensu\u0219i, gra\u021biei rela\u021biei privilegiate \u00een care se afl\u0103 cu posesorul, se deta\u0219eaz\u0103 ca o structur\u0103 a acestuia. Materia existen\u021bial\u0103 a nara\u021biunilor e variat\u0103, de la p\u0103r\u021bi luminoase \u0219i senine la secven\u021be tragice ori dramatice. Prin intermediul acestora lu\u0103m act nu numai de tensiunile dintre genera\u021bii, dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, soacre \u0219i nurori, p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, ci \u00eempreun\u0103 cu acestea un \u00eentreg univers de g\u00e2ndire \u0219i sensibilitate devine analizabil. \u00cen acest sens parafraza maussian\u0103 a autoarei, conform c\u0103reia camera cu rud\u0103 ar fi un \u201efapt social total\u201d, este pe deplin justificat\u0103. Totu\u0219i, aceste nara\u021biuni scot la iveal\u0103 \u0219i un optimism lucid, profesat de maramure\u0219eni care, tr\u0103ind \u00een plin\u0103 postmodernitate \u0219i av\u00e2nd experien\u021ba globaliz\u0103rii, \u00een\u021beleg s\u0103 cultive mai departe elemente de cultur\u0103 tradi\u021bional\u0103 maramure\u0219ean\u0103.\u00bb (lect. univ. dr. Mircea P\u0103duraru)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Edi\u021bie cartonat\u0103 (hardcover, leg\u0103torie clasic\u0103, supracopert\u0103), color Format: 20×26 cm Prefa\u021b\u0103 de Ioana Popescu „\u021aes\u00e2nd pove\u0219ti. Istorii de via\u021b\u0103 \u00een camera bun\u0103 maramure\u0219ean\u0103” este rezultatul unei cercet\u0103ri etnologice privind spa\u021biul festiv \u021b\u0103r\u0103nesc (\u201ecamera bun\u0103\u201d, \u201ecasa de parade\u201d etc.), cea mai frumoas\u0103 \u00eenc\u0103pere din \u00eentreaga gospod\u0103rie, bogat decorat\u0103 cu \u021bes\u0103turi. Aici este expus\u0103 zestrea femeilor, astfel […]\n","protected":false},"featured_media":5916,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"product_brand":[522],"product_cat":[69,143,68],"product_tag":[894,140],"class_list":["post-5915","product","type-product","status-publish","has-post-thumbnail","product_brand-editura-universitatii-alexandru-ioan-cuza-iasi","product_cat-arta-populara","product_cat-arte-textile","product_cat-carti","product_tag-anamaria-iuga","product_tag-maramures","first","onbackorder","taxable","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t